decembrie 3, 2009

Alejandro

LOVE

noiembrie 29, 2009

Mi-e dor…

De Jesus.

De ochii lui.

De felul in care ma privea… stiam ca SUNT atata timp cat ma lumina

De felul in care vorbea si de felul in care vorbeam cu el…

De zambetul lui, un zambet care aducea pacea, linistea si lumina in sufletul meu…

De faptul ca nu stia sa danseze, dar era adorabil incercand…

De faptul ca era fericit, si beat…

De momentul in care ne-a invitat sa mai petrecem o seara cu ei…

De felul in care isi arunca cateva haine pe el si arata divin…

De faptul ca avea o fata simetrica si perfecta…

De ideea de Jesus pe care o iubesc si azi.

 

noiembrie 25, 2009

Comme des garcons

Marele meu defect e ca uit o gramada de lucruri. Totusi in cazul in care promit ceva si nu am uitat (inca) e o foarte mare sansa sa-mi fie lene! Asa ca in seara asta i-am promis lui Vladuts ca voi scrie despre el;  pentru ca daca totii barbatii vor sa fie ca el si toate femeile vor sa fie cu el… o fi ceva de capul lui. Plus ca am auzit ca prietena lui este o mare fana a blogului meu (punem noi la cale si un fanclub, tricouri cu StG si altele..), asa ca simt nevoia de a-i creste un pic cota baiatului..

Vladuts este funny, e primul lucru pe care l-am observat la el (dupa ce mi-a luat o jumatate de ora sa-i analizez tricoul cu doi copii emo… why would you wear that?) si vine des la facultate (deci o ambitie  si sete de cunostinta demne de apreciat). De asemenea arunca cu coji de portocale in mine si doarme in cluburi :) )). Dupa CRParty, alt punct pe care vroiam sa-l ating in conglomeratul de informatii de azi, m-am dus revoltata la el reprosandu-i ca a plecat de la petrecere fara sa zica macar “ciao”. Si nu am fost singura. De fapt, Vladuts nu plecase inaintea noastra. El dormea langa DJ… periculos de aproape de DJ chiar.. ;)

Petrecerea in rest – geniala. Chiar nu ma asteptam sa ne distram atat de tare, si am promis sa repetam experienta, data viitoare poate chiar pe acordurile melodioase ale lui DJ Guster (care se zvoneste ca de fapt e mare fan Salam, faimosul lautar pe ritmuri de raggeton).

Apropo de linia cea prea subtire dintre dragoste si ura, simt nevoia de a enunta cateva cuvinte despre deja faimosul Vladuts, si faimosul-in-devenire-dupa-ce-va-fi-mentionat-pe-acest-blog-cu-valoare-mondiala DJ Guster: chimia dintre ei este inevitabila. Desi V. mai are antecedente (hints Sergiu) tot bataile dintre cei doi par cele mai “rupte din rai”. E o adevarata bucurie sa-l vezi pe Marius (numele interlop al lui DJ Guster) cum ii da o palma in toata regula lui V., pentru ca acesta din urma sa se fereasca mai ceva ca un soricel in fata unei maturi (prea mult Tom&Jerry). Si totusi, la sfarsitul zilei, cand marti la ora 6 se intalnesc un M. si un V. trecuti prin chinurile unei zi fara celalalt, la intalnirea dintre ei se produce un miracol: se privesc in ochi, si parca reinvie amandoi, energizati de pasiunea dintre ei si dornici sa ma scoata pe mine (omul somnoros) din minti! Aren’t they a delight?! Si ziua se incheie bineinteles cu o mama de bataie pentru V. de la M., si cu o bataie de la S. (adica eu) pentru M. pentru ca spune ca nu mi-a citit blogul, like EVER… (deci asta este locul unde il putem barfi fara rezerve, si nu rezervele tale din Football Manager,V. ! )

In curand, SENZATIONAL, se pare ca vom avea poze cu cei doi in timpul desfranarii pasiunii… Stay tuned!

 

noiembrie 17, 2009

Fashionistas!

some people just take fashion to a whole new level…

noiembrie 17, 2009

I used to rule the world…

Ora 9:20, undeva pe la universitate, dupa 2 Nurofen, o cafea si un laptop la care nu ma pricep sa tastez…

O dimineata placuta!

noiembrie 14, 2009

Guest Entry by flesh

In continuarea editiei de guest-entry, astazi voi scrie eu pe blogul ei. Cine sunt eu? Nu conteaza, pentru ca acest entry este despre ea. Cum care ea? Sab tha Glam.

Sab este acea tipa glam, care stie mereu ce e la moda, este mereu la moda. Face parte din putinele persoane care stiu cum si ce sa adopte din moda, pentru a arata bine. Ea e tipa care poate tine un an seminarii si conferinte despre Dior, Jimmy Choo, Dolce et Gabana, Gucci si alte nume mari, fara sa repete niciodata nimic. Ea este tipa pe care o remarci intr-un Bucuresti gri. Si nu pentru ca nu ar purta negru si gri, ci tocmai pentru ca stie cum sa le poarte.

Sab are o fire placuta, este girly, te injura cu stil, il adora pe Costel si il admira pe Teo. Vogue menthol si Jos Nadragii sunt parti din ea. Isi iubeste prietenii, respecta pe toata lumea (in afara de cateva persoane) si este mereu cu tine la cumparaturi cand ai chef de o sesiune de shoppingul este pasiunea mea. Si sa fii sigur ca nu da o groaza de bani pe haine, pentru ca stie si de unde sa le ia. Fan al accesoriilor mari si glittery, le adopta la fiecare tinuta, fie ea casual, business sau de seara. Ar fi cea mai fericita daca ar avea toate perechile de pantofi creati de Jimmy Choo.

Fiind o fire creativa, are idei marete si proicte multe pe planuri diverse, pe care cu rabdare si stil, mult stil, le va pune in aplicare, iar tu, uimit, vei ramane cu gura cascata si vei intreba: “Wow! Dar cum a reusit?”, dar tu raspunsul il sti deja, pentru ca o sti pe ea, Sab tha Glam.

Va spun la revedere de pe trotuarul dilatat ;)

noiembrie 13, 2009

Karl.Marc.John.

Acum ceva vreme am scris un articol intitulat Chloe , pentru ca m-a inspirat o rochie vazuta intr-un magazin. Numai ca rochia accea frumoasa a fost doar o metafora pentru viata pe care mi-o doresc, pentru cel care imi va schimba universul. Vladuts a inteles asta,  si a comparat sentimentul asta, vital pentru mine, cu Football Manager-ul lui.

Multi insa mi-au reprosat ca ma las orbita de un simplu material stralucitor, ca nu poti sa ridici o textila la rang de arta.

Si atunci va intreb: Cine e John Galliano ? Un simplu croitor?

Marc Jacobs – un gay cu o obsesie ciudata pentru kilturi?

Karl Lagerfeld – un batranel care nu zambeste?

Ei sunt oamenii care imi creeaza mie zambetul, care scriu in fiecare zi un pic de istorie pe paginile aurite ale ultimului numar din Vogue, care ma fac pe mine sa am mai multa incredere in mine, atunci cand ma ia de brat Ladybag-ul meu.

Pentru mine, sunt niste genii pentru ca munca lor de zi cu zi ma transforma in fiecare dimineata, din tipa aia care vrea sa mai doarma in cea care stie ca arata genial azi! Si pentru cei care n-au stiut nici de aceasta data sa citesca printre randuri, nu ma refer la brandul care te imbraca, pentru ca trust me, si geanta aia pe care tocmai ti-ai luat-o din Obor a plecat de la una din ideile lor, sau daca nu a fost ideea  acestor 3 designeri, a fost a altora ca ei..

Morals: inainte sa iti pierzi timpul judecand/blamand industria modei pentru “superficialitatea” ei, gandeste-te cu ce esti tu mai bun decat o industrie care functioneaza de sute de ani? Esti mai bun decat oamenii care au gandit chilotii pe care ii porti acum?

noiembrie 5, 2009

E mai multe Moni

Ore tarzii, noapte, ploaie si taximetristi dubiosi. Asa pot descrie prima mea impresie despre Bucurestul revazut dupa cateva zile de absenta. Zile petrecute in cel mai minunat coltisor de lume, fapt pe care Mihaela il cunoaste prea bine. A fost si mare, si soare, si vreme mohorata dar care s-a indreptat repede, si iarasi a fost mare, si poze, si magazine, si drumetii, si magazine… si a tot fost mare, pana a venit ora plecarii si ne-am indreptat spre aeroport… nu o sa va povestesc acum detaliile picante, e prea tarziu in noapte, vroiam doar sa scriu despre ceva care mi-a atras atentia..

La cursele Blu Air, binenteles clientela nu este intotdeauna cea mai selecta. Asa se face ca o doamna avea un bagaj de mana cat bagajul meu de cala (si eu cumpar!!!!!!!!!!!!), ca un alt domn cum a pus piciorul pe pamant romanesc a izbucnit in “futui mortii masii da nu vede ca eram in fata ei sa-mi bag… “, sau ca altii poarta sosete albe la pantofi beige… Si totusi un personaj se distingea din distinsa turma. Mi-ar placea sa cred ca eu, dar nu e loc de narcisism in postul asta. Era o craiasa pe la vreo 25 de primaveri, si pasul ei era lin ca sursurul izvorului, fata radia ca si cum i-ar fi zambit soarele iar parul stralucea mai ceva ca intr-o relclama la Sunsilk. La o privire mai apropiata iti dadeai seama ca nici nu avea de ce sa nu straluceasca. Picioarele ii erau acoperite cu mocasini beige simpli, dar cu un LV de efect pe mijloc… pantalonii nu erau stramti, chilotii nu se vedeau pentru ca erau pantaloni clasici, de stofa, trei sferturi… pulovarul lung si descheiat maro dezvaluia o camasa superba din satin, un alb-beige ce atrageau atentia asupra fetei domnisoarei… Ajungang la fata, descopar atata naturalete incat raman socata! Un fond de ten si rimmel… atat!… si aratau de parca s-ar fi trezit asa, perfecta! Si there’s more! Peste pulovar purta strengareste pe un umar o reinterpretare reusita a LadyBag de la Dior, iar mainile carau din greu doua pungi cartonate, lucioase, frumoase, de latimea intregului meu bagaj…una dintre ele era Chanel, si la aterizare am aflat si ce se ascundea in ea: o vesta de blana, superba, pentru care m-am gandit serios sa comit un furt… In afara aspectului care o recomanda ca “straina”, ea a asteptat cuminte boardingul, nu a dat coate, nu s-a asezat in fata nimanui; a fost eleganta in persoana… Am fost tare dezamagita cand i-am zarit pasaportul de Romania, dar am incercat sa privesc acest lucru dintr-o perspectiva motivantionala, sau, cum ar zice romanul nostru “uite ma ca se poate”.. eram intr-o reverie extraordinara, dar cum orice vis trebuie sa se termine, am ajuns la destinatia noastra si am vazut ca domnita era asteptata de un domnisor cu date tehnice de fotomodel care se facea util carandu-i valiza (si pungile, binenteles!) si i se adresa cu “doamna” si un domn la camasa si palton, ce parea entuziasmat de sosirea ei in timp ce ea isi deschidea Blackberry Storm-ul, pentru ca “Doamne, a fost atat de nasol zboruuuuuuuu!”

Concluzia mea: O fi Moni singura mediatizata, si urmarita la supermarket, dar nu este unica! Mai exista atatea sate in jurul Bucurestiului care isi asteapta regina, iar unele dintre ele nu se bucura de atata atentie din partea presei…. there’s a whole other world outside of our knowledge!

octombrie 31, 2009

Superficiala la 20 de ani

Daca nu-mi pasa sigur sunt superficiala, iar daca imi pasa, sunt prea implicata. Ar fi bine sa ma detasez.

As vrea sa pot spune tot ceea ce gandesc, dar atunci as fi a dracului. Asa ca incerc sa ma controlez, sa nu spun chiar tot, dar asa as deveni retrasa sau timida. Nu-i bine ca ma gandesc atat la mine, as putea trece drept narcisista; dar poate daca nu m-as gandi destul ai crede ca ma subestimez. Daca imi plac hainele frumoase, sunt plina de fite; si daca beau cafea sunt constransa de societate. Daca placerea mea vinovata este sa citesc Coehlo, fac parte din milioanele de oameni care-l citesc pentru ca trebuie. Daca imi si face placere sa-l citesc, e si mai nasol.. inseamna ca sunt un om fara personalitate, manipulat ca o bucatica de plastilina de un PR-ist cu mai multi ani de facultate decat mine. Nici daca as citi Freud nu ar fi prea bine, pentru ca ar insemna ca ma cred prea desteapta. Daca am blog, sunt ostentativa; daca n-as avea, probabil ar trebui sa-mi fac….

And here it stops.

Poti sa crezi ca stii ce se ascunde sub privirea unui om, poti sa gandesti ca se ascund multe dupa usi inchise, este posibil sa ti se para ca anumite lucruri nu trebuie sa ajunga la tine sau sa simti ca tu stii mai bine decat ceea ce vezi. Te-ai gandit o secunda ca totul poate fi simplu? Stiu, ar fi tare complicat… Poate ochii ei iti evita privirea pentru ca e trista, poate ca nu-ti raspunde la telefon pentru ca vrea sa-si asculte gandurile, poate ca nu se gandeste la tine pentru ca trebuie sa se gandeasca la ea…

In alta ordine de idei, eu, impreuna cu toate atributele mele imi iau o vacanta. Scurta. O saptamana. Pentru ca simt nevoia sa respir, sa visez, sa fiu…  N-am mai facut de mult ceva doar pentru mine, asa ca vreau sa ma bucur in doze rezonabile de putin egoist, mai ales ca aceasta vacanta marcheaza 20 de ani de crezuri, de judecati emise si primite, de riduri, de cafea si de vanilie…

Au fost 20 de ani plini de viata, de simturi amortite si trezite, de ganduri din ce in ce mai albe si de multa multa iubire. pentru ca atunci cand te opresti din iubit, nu mai traiesti. Au fost 20 de ani pentru care vreau sa-i multumesc fiecaruia dintre cei ce au aparut in ei. Au fost, zic eu, 20 de ani fericiti. Au fost 20 de momente in care am plans, in care am crezut ca totul trebuie sa se termine, in care n-am mai vrut, in care am vrut prea mult. Au fost 20 de minute rasfirate care au facut cat o eternitate, in care nu credeam sa mai fie vreun moment in care sa nu zambesc; 20 de minute in care nu-mi trebuia nici aer nici apa, aveam fericire; 20 de minute care au avut o viata a lor!

 

Sunt fericita si daca mi-as dedica o melodie de ziua mea, asta ar fi Placebo – 20 years

octombrie 27, 2009

The Role Model’s season demands :-”

Ca să pot combina în condiţii proprii stilul flegamtic tipic rolemodelistic cu cel funky-glam al Sabrinei am nevoie de un material de inspiraţie. Şi ce altceva ar putea fi mai potrivit ca piatră de hotar decât post-ul cu cererile Sabrinei pentru sezonul friguros ce va să vie? Nimic, aveţi perfectă dreptate. Drept urmare…

1. Movie-night cu fetele (şi, cel mult, invitatele lor)

Filme pornografice, bineînţeles. Fetele care nu se excită de bunăvoie vor trebui aduse la cooperare folosindu-se arma secretă: două shot-uri de tequila, un pahar de vin roşu şi un Orgasm.

2. Multe căni de vin fiert (cu scorţişoară)

Pentru că e frig, da, dar şi pentru că vinul e bun, de felul lui, orice e cald când e rece e cu atât mai bun, unde mai pui că are şi efect afrodisiac?!

3. Haine de iarnă

Nu prea au fost niciodată puntul meu forte. Nişte skateri noi, un palton negru, cum are Justin în “AYO Technology”, căciuli multe, fulare şi mai multe şi mănuşi foarte multe! Pe bune, cer mult?

4. Zilele de plajă

Gândul că sfârcurile, în loc să fie la vedere, aşa cum le stă bine, sunt acoperite de 94 de straturi de haine, între care un pulovăr din blană de cârtiţă mă face să tânjesc după plaja de la Costineşti, mângâierea Soarelui pe spatele plin de sare proaspăt ieşit din Marea Neagră, gustul unui Peroni rece încă tipărit pe buze şi imaginea unei perechi de sâni naturali minunaţi întinşi sub cerul liber.

5. Starea de melancolie

Care dacă la Sab pare a fi seriozitate şi la maturitate la mine înseamnă pur şi simplu “mă cac pe mine de frig!”.

6. Filmele preferate

Alea pe care mi le iau singur, fie iarnă, primăvară, vară, toamnă sau anotimpuri intermediare încă nedescoperite.

7. Week-end-urile în care o să plecăm din Bucureşti

Care nu prea o să existe, ţinând cont că muncesc, dar, hei, sunt OK şi alea de la muncă, dacă e căzut curentul 3 ore, ca în ultima sâmbătă.

8. Bibliografia dată de Bălănescu

Care fac pariu că ar merge numai bine de Revelion… într-un şemineu, în faţa unei blane de urs, cu mine dedesubt şi patru sticle de vin rostogolindu-se pe parchet.

9. Un super-outfit de Revelion

Din care sper să ies cât mai repede, dacă arsenalul de pe masă va fi de partea mea.

10. Cât mai multe dorinţe şi ambiţii pentru noul an!

Sfârcuri, bere, Football Manager şi bani din cer. Zilnic!